duminică, 15 iulie 2012

Stiri despre proiect..!!


Anunt pentru participantii la excursia ecologica!

Aşteptăm cu mare interes, jurnalul vostru despre excursia ecologică de 3 zile de pe Ceahlău - Drumuri şi poveşti de vacanţă!
Cele mai frumoase creaţii vor fi premiate în cadrul unei ceremonii care va avea loc pe data de 1 august, începând cu orele 11.00, locaţia urmând a fi comunicată ulterior.
Vor fi acordate, pentru primele trei locuri, premii şi diplome. Copiii sunt invitaţi să participe la eveniment, alături de părinţii şi prietenii lor.
Lucrările voastre vor putea fi vizionate on-line, aici pe site-ul www.eco-raucesti.ro, accesând proiectul "Verde, Viaţă, Viitor" în cadrul rubricii "Ştiri", dar şi pe pagina de facebook "Verde, Viata, Viitor", pagina creata de Ioana-Casiana Stan.
Jurnalul câştigator va fi desemnat pe baza următoarelor criterii: originalitate, creativitate, gradul de înţelegere a noţiunilor de protecţia mediului utilizate, si desigur vom lua în considerare şi numărul de like-uri. :)
Adresele la care ne puteţi trimite compunerile voastre: verde_viata@yahoo.com, anasavescu@yahoo.com.
Mult succes!

Traseul excursiei din 06 - 08 iulie 2012

  • Vineri (06.07.2012): Răuceşti - Poiana Largului - Durău - Cabana Fântanele
  • Sâmbătă (07.07.2012): Cabana Fântanele - Vârful Toaca - Cabana Dochia - Mrea Ceahlau - Cascada Duruitoarea - Cabana Fântanele
  • Duminică (08.07.2012): Cabana Fântanele - Durău - Lacul Izvorul Muntelui - Bicaz - Piatra Neamţ - Răuceşti

Masivul Ceahlaul - jud. Neamt

In Carpatii Orientali, la o distanta de aproximativ 36 km de Piatra Neamt, cu o inaltime de 1907 m, se ridica masivul Ceahlau. Masivul Ceahlau este unul din muntii cu o mare importanta turistica din Carpatii Orientali. La aproximativ 900 m se afla statiunea Durau de unde se poate pleca catre masiv. Ceahlaul are doua varfuri mai importante: Ocolasul Mare siToaca. In apropierea varfului s-a construit o scara de lemn, care in timp a devenit subreda, dar cu multa atentie si curaj se poate urca in varf. Privelistea din varf este una uimitoare, cu o imagine incredibila asupra intregii Moldovei. Tot in varf se afla amplasata o statie meteo. Varful Toaca se poate admira din unghiuri diferite: de pe varful Ocolasul Mare (cu o inaltime de 1907 m, al doilea ca marime de pe Ceahlau, zona care a fost transformata in rezervatie naturala), de pe stanca Piatra Lacrimata (o stanca cu o forma ciudata dar deosebita), sau de langa manastirea Ceahlau. Manastirea cu acelasi nume ca masivul a fost ridicata in anii 90 si este o mica manastire din lemn, dar mare din punct de vedere spiritual, un perfect loc de rugaciune si reculegere, unde parca Dumnezeu e mai aproape de noi. Pe masiv pe langa Piatra Lacrimata se pot vedea alte stanci cu forme deosebite: Detunatele, stanca Dochiei, stanca Faraonului, Santinela, Piatra Lata, Piatra cu apa, Turnu lui Budu si Ana. In drumul dinspre cabana Dochia si Statiunea Durau, se aude un zgomot placut, zgomotul facut de caderea apei de la 100 de metri inaltime. Este cascada Duruitoarea. Este o priveliste minunata si uimitoare. Baza turistica este variata, formata din hoteluri si pensiuni care ofera locuri de cazare in statiunea Durau dar si cabane construite aici cu multi ani in urma, in punctele cele mai insemnate ale masivului, cabane cunoscute de toti cei care au urcat macar o singura data muntele Ceahlau: Cabana Fantanele si Cabana Dochia. Pentru cei care vin pentru prima data aici pot incerca un traseu usor cu plecare din Izvoru spre cabana Dochia prin curmatura Lutu Rosu. Pentru cei dornici de adrenalina isi pot incepe drumetia din Izvoru Muntelui pana la cabana Dochia prin Poiana Maicilor avand ca repere Poiana Maicilor, Turnul lui Budu si Ana, Ocolasul Mic si Mare. Privelistele sunt uimitoare, de aceea drumul lung si dificil merita facut.

Aruncă orgoliul la gunoi şi reciclează respectul!

Daca am avea grija sa ne tratam pamantul cu respect, poate ca problemele de care ne lovim astazi nu ar mai fi atat de pregnante. Crezi ca o punga aruncata aiurea nu face diferenta? Arunci tu, si altii ca tine si se aduna… si pungile alea raman chiar ani in solul sau in apa unde le-ai aruncat tu. Pana la un punct e in regula insa. Natura, mediul functioneaza ca un sistem iar sistemul acesta are o serie de proprietati, capacitati, cum vrei sa ii spui… stabilitate, adaptabilitate, autoreglare. Cu alte cuvinte, daca vii tu cu orgoliul tau de Homo sapiens, fiinta inteligenta, suprema de altfel, si „te joci” intr-o maniera groteasca si perfida cu natura, care a avut indeajuns de mult altruism sa iti ofere toate conditiile necesare sa poti supravietui, perturbandu-i astfel niste cicluri naturale, perfect conforme cu nevoile tale. Poluezi, cu alte cuvinte. Natura se protejeaza cumva, se adapteaza, asimileaza fluctuatiile periculoase pe care tu i le-ai indus, isi creeaza un nou echilibru, care evident ca nu mai e acelasi cu cel dinainte, dar se autoregleaza cumva (si observi tu ulterior, ca apa are o culoare ciudata, sau ca in zona de unde, odata, tu mancai mere din copac, acum nu mai creste nimic pe locul respectiv)
Pana la urma ce este poluarea? Un exces din punct de vedere calitativ sau cantitativ a unor substante, sau forme de energie, care prin introducerea lor in mediu determina disfunctionalitati ale proceselor si sistemelor naturale, evident, cu efecte adverse atat asupra mediului cat si a sanatatii noastre.
Revenind la solurile noastre (pentru ca si ele fac parte din mediu, alaturi de apa, aer), aceasta resursa uitata din pacate, constatam ca se epuizeaza la fel de repede sub amprenta poluarii, fie ca vorbim de o poluare naturala, indusa de incendiile de padure, sau de una antropica, prin diferitele produse chimice si ingrasamintele utilizate in agricultura, ce distrug implicit proprietatile naturale ale solului (exemplele sunt numeroase si de o parte si de alta). Viermii de pamant, nu pot supravietui intr-un sol contaminat. In conditii normale, acestia mananca orice provine de la natura (frunze, materii biodegradabile etc) si transforma solul intr-unul afanat, eco friendly, numai bun pentru plantat. Punga pe care tocmai ai aruncat-o cu siguranta nu ii place.
De ce continui sa aduc in vedere "punga"? Pai se pare ca nici pungile nu mai sunt ce-au fost! Suntem obisnuiti cu banala punga de plastic, pe care ne incapatanam efectiv sa o cumparam de fiecare data cand mergem la supermarket (faceti experimentul de a calcula cat dati pe luna pe fiecare pungulita pe care o cumparati de fiecare data cand mergeti la cumparaturi) putini dintre noi insa stim si ce exista in compozitia acesteia, daca este sau nu biodegradabila. Raspunsul vine de la organizatiile nonguvernamentale, care dupa ce au analizat compozitia asa ziselor pungi biodegradabile, au constatat ca majoritatea pungilor din comert sunt periculoase pentru mediu si, mai grav, pun in pericol viata consumatorilor. De ce? Pe langa cei 98% polietilena, cei 2% ramasi sunt aditivii care fac ca punga sa se faramiteze dupa un anumit timp, implicit are timp berechet sa polueze suficient mediul, solul. Si pentru ca se pare ca sunt si cancerigeni si nu respecta normele europene. Inca o data, de ce? Pentru ca sacosele greu biodegradabile se pare ca au in compozitia lor metale grele, de genul plumbului si mercurului, ori prezenta acestora in orice mediu aerian, acvatic, sol, e extrem de problematica.
Specialistii straini spun ca am ajuns in aceasta situatie in lipsa unui sistem de monitorizare a pungilor. Noi nu avem inca un laborator de testare a sacoselor si evident ca producatorii romani de pungi resping toate acuzatiile si sustin ca marfa lor nu este periculoasa, nici daca tinem mancarea in ea, nici daca ajunge in sol sau in panza freatica. In cazul lor, nu e greu de dedus ce au ales… Orgoliul sau respectul?

Identificarea surselor de poluare - pe râul Moldova

Dacă dorim să căutăm definiţii ale poluării, vom găsi multe, ca de exemplu aceasta: „Poluarea atmosferică implică emanarea de substanţe dăunătoare organismelor vii.” Sau „Înţelegem prin poluarea aerului prezenţa în atmosfera a unor substanţe străine de componenta normala a aerului, care în funcţie de concentraţie şi/sau timpul de acţiune provoacă tulburări ale sănătaţii omului, creează disconfort populaţiei dintr-un teritoriu, afectează flora şi fauna sau alterează mediul de viaţă al omului”.
Elevii şcolilor din comuna Răuceşti au pornit într-o acţiune de identificare a surselor de poluare. S-au organizat în echipe de câte 5, şi s-au deplasat împreună cu profesorii de biologie, chimie, geografie, în diferite zone ale comunei Răuceşti pentru a depista, a filma şi a fotografia sursele de poluare şi efectele acestora asupra solului, apei, pajiştilor etc. Cu imaginile surprinse s-a realizat şi o prezentare electronică, un portofoliu cu fotografii ce s-a postat pe website şi vor fi valorificate la următoarea activitate.
Un grup de elevi s-a deplasat pe malul râului Moldova. S-a constatat că apa menajeră, apa industrială şi produsele chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrăşămintele şi pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor.
Îngrăşămintele chimice, cum ar fi fosfaţii şi nitraţii folosiţi în agricultură, sunt vărsate în lacuri şi râuri. Acestea se combină cu fosfaţii şi nitraţii din apa menajeră şi măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajungă "sufocantă" din cauza algelor care sunt în descompunere şi care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peştilor şi a altor forme de viaţă acvatice. Eroziunea contribuie şi ea la poluarea apelor. Pământul şi nămolul duse de apă de pe dealurile defrişate, pământurile arate sau de pe terenurile de construcţie pot să blocheze cursul apelor şi să omoare vegetaţia acvatică. Chiar şi cantităţi mici de nămol pot să elimine unele specii de peşti. De exemplu, când defrişările îndepărtează învelişul de plante al versanţilor dealurilor, ploaia poate să ducă pământ şi nămol în râuri, acoperind pietrişul din albia unui râu unde păstrăvii sau somonii îşi depun icrele.

Identificarea surselor de poluare - poluarea solului

Poluarea solului este cauzata de:  pulberi si gaze nocive din atmosfera, dizolvate de ploaie si întoarse în sol;   apele de infiltratie care impregneaza solul cu poluanti si îi antreneaza în adâncime;  râurile poluate care infesteaza suprafetele irigate si inundate; deseurile industriale sau menajere depozitate necorespunzator; pesticidele si îngrasamintele chimice folosite în agricultura.
Surse de poluare a solului
Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile.
· reziduuri menajere - rezultate din activitatea zilnica a oamenilor în locuinte si localuri publice, din care fac parte cele mai diverse resturi alimentare, cenusa, sticla, tesaturi, ambalaje, cutii de conserve, materiale plastice etc. In zonele dezvoltate cantitatea de reziduuri menajere este de aproximativ 2 kg pe cap de locuitor pe zi;
· reziduuri industriale - provin din diverse procese tehnologice si pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata în functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata;
· reziduuri agrozootehnice - provin de la cresterea si îngrijirea animalelor, din agricultura si sunt formate din substante organice putrescibile, substante chimice utilizate în hrana sau îngrijirea animalelor (biostimulatori, insecticide, erbicide, fungicide etc.), microorganisme;
· reziduuri radioactive - sunt formate din diversi izotopi radioactivi utilizati   în   activitatea   industriala,   agricola,  zootehnica,   medicala,   cercetare stiintifica etc.
 Influenta poluantilor solului asupra mediului
Reziduurile solide ocupa suprafete mari de teren pentru instalarea haldelor având ca efect acumularea unei mase sordide, urâtirea peisajului, poluarea aerului si a apelor subterane, împiedicarea folosirii solului. Reziduurile lichide impurifica solul prin infiltrarea apelor poluate care se epureaza partial depunând elemente nocive în sol. Apele reziduale infiltrate, produc modificari importante la suprafata si în apropierea imediata a suprafetei (continutul chimic, pH-ul, fertilitatea solului) schimbând astfel în mod nefavorabil mediul de dezvoltare al florei si faunei. lazurile de decantare ocupa suprafete mari, reziduurile minerale si substantele toxice depuse în ele pe sol sunt greu si foarte putin degradabile de microorganisme, iar solul prin dizolvare se degradeaza imediat si ireversibil.

Identificarea surselor de poluare - Neracordarea populaţiei la un sistem centralizat de canalizare

O altă sursă de poluare este neracordarea populaţiei la un sistem de canalizare. În satele comunei Răuceşti nu există un sistem centralizat pentru evacuarea apelor uzate menajere. Deşi construcţiile noi au aproape în totalitate racordări la apa potabilă pentru bucătărie şi baie, improvizaţiile de fose duc la poluarea apelor subterane.
Depozitele de bălegar, precum şi wc-urile sunt de asemenea surse de poluare, ori de câte ori plouă. Apele subterane sunt evacuate prin şanţuri, alăturate căilor de acces.
Existenţa alimentării cu apă, impune deversarea apei uzate, încărcată cu substanţe organice care în lipsa unui sistem centralizat de colectare, evacuare şi epurare a acestor ape generează infectarea apelor de suprafaţă şi subterane a solului, subsolului şi aerului cu noxe specifice acestor ape uzate.
Astfel, pot apărea epidemii de boli infecţioase precum şi zone insalubre ce pot degrada mediul înconjurător.
Pentru rezolvarea problemelor de mediu şi sănătate publică este necesară şi oportună construirea unor reţele de canalizare-colectare a apelor uzate menajere, rezultate de la gospodăriile populaţiei şi unităţi publice, precum şi a unor staţii de epurare performante care să satisfacă cerinţele de calitate a apei deversate impuse de normele în vigoare.

Surse de poluare - Modificările cuverturii terestre şi ale utilizării terenurilor

Modificările globale cumulative din ultimele decenii au produs o schimbare semnificativă a mediului la nivel global, dar mult mai vizibile la nivel local. În această categorie de modificari intră şi activităţile antropice (modificarea utilizării terenurilor, extinderea localităţilor, despăduririle, poluarea mediului), care prin însumare ajung să influenţeze mediul înconjurător. Schimbările cuverturii terestre şi ale utilizării terenurilor (despăduriri, extinderea terenurilor arabile, restrângerea arealului terenurilor umede etc.) sunt considerate modificări cumulative, influenţând modificările globale prin adiţionare. În acelaşi timp aceste schimbări au o semnificaţie sistemică prin transformările pe care le produc în compoziţia atmosferei şi prin modificarea albedoului suprafeţei terestre.
La nivelul întregii planete s-au înregistrat schimbări ale mediului, resimiţite într-o măsură din ce în ce mai mare de-a lungul timpului. Un factor important în această schimbare îl reprezintă chiar omul, comunitatea si activităţile lor însumate. Din păcate această schimbare este una ireversibilă, care ne arata puterea omului de a influenta evolutia mediului.
În ţara noastră, cele mai mari modificări ale peisajului, care au fost provocate de intervenţia omului, au fost declanşate de începerea amenajării gospodăriilor de stat şi modificarea modului în care terenurile erau exploatate. Construcţiile agroindustriale au produs modificări radicale peisajului cu consecinţe care nu se limitează numai apariţia unor construcţii noi. Începutul acestei activităţi poate fi considerată odată cu începerea reconstrucţiei drumurilor de exploatare din zonele limitrofe ale localităţilor sau eliminarea lor definitivă. Deasemenea au fost modificate categoriile de folosinţă ale terenurilor (pentru crearea unei suprafeţe mari de teren agricol au fost defrişate livezi întregi şi liziere ale pădurilor), au fost modificate terenurile limitrofe râurilor şi pădurilor. Au fost astupate iazurile situate în zona de studiu şi transformate în teren agricol.  Modificarea modului de exploatare a terenurilor a dus la modificarea radicală a unei întregi zone de studiu.
Despaduririle  reprezintă totalitatea acţiunilor prin care pădurile sunt înlăturate complet de pe anumite suprafeţe, atât din cauze naturale cât, mai ales, din cauze antropice. Pădurea are funcţii multiple ecologice, sociale şi economice şi este suportul unui bogat tezaur de informaţie genetică şi ecologică. Activităţile umane exercită o presiune accentuată asupra fondului forestier prin despăduriri, prin fragmentarea arealului şi prin conversia utilizării terenurilor spre alte destinaţii.
Prin activitatea sa omul poate influenţa direct înfăţişarea şi evoluţia reliefului prin schimbarea stării de echilibru plecând chiar de la o simplă modificare a unui singur component al ecosistemului. Acţiunea distructivă a omului asupra vegetaţiei naturale a dus la crearea unor condiţii favorabile pentru declanşarea sau extinderea unor procese cu efect negativ. Astfel, defrişarea pădurilor a avut ca efect, în special pe pantele cu înclinare medie, intensificarea şi înmulţirea efectelor proceselor gravitaţionale. Păşunatul iraţional şi distrugerea vegetaţiei prin bătătorire uşurează degradarea păşunilor şi afectarea solului prin eroziune. Extinderea păşunilor prin distrugerea jnepenişurilor nu numai că nu redă păşunatului suprafeţe mai mari dar alături de acţiunea proceselor de degradare a terenului atrage după sine şi instalarea unor vegetaţii cu valoare nutritiva scăzută.
Construirea de drumuri de exploatare a produs modificări locale ale reliefului prin dislocări de rocă, prăbuşiri de bolovani, producându-se dezechilibrări locale ale reliefului Ca urmare a acestor modificări ale cadrului şi vegetaţia precum şi fauna au suferit modificări calitative şi cantitative.


stoica_iulian_1_7_-_despaduriri
Poluarea este fenomenul de degradare, deteriorare a aerului, apei, solului prin acţiunea unor factori poluanţi (chimici, fizici, biologici, sonori, etc).
Poluarea apei: Prin poluarea apei, se intelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale apei, produsa direct sau indirect de activitatile umane si care face ca apele sa devina improprii utilizarii normale in scopurile in care aceasta utilizare era posibila inainte de a interveni alterarea. Efectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate, in functie de natura si concentratia substantelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaza prin tratare, prin care se asigura conditiile necesare pentru consum.
Poluarea apelor poate fi naturala sau artificiala. Poluarea naturala se datoreaza surselor de poluare naturale si se produce in urma interactiei apei cu atmosfera, cand are loc o dizolvare a gazelor existente in aceasta, cu litosfera, cand se produce dizolvarea rocilor solubile si cu organismele vii din apa. Poluarea artificiala se datoreaza surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, namolurilor, reziduurilor, navigatiei etc. Se poate vorbi si despre poluare controlata si necontrolata. Poluarea controlata (organizata) se refera la poluarea datorata apelor uzate transportate prin reteaua de canalizare si evacuate in anumite puncte stabilite prin proiecte.  Poluarea necontrolata (neorganizata) provine din surse de poluare care ajung in emisari pe cale naturala, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie.
Poluarea normala si accidentala reprezinta categorii de impurificare folosite pentru a defini grupuri de surse de ape uzate. Poluarea normala provine din surse de poluare cunoscute, colectate si transportate prin reteaua de canalizare la statia de epurare sau direct in receptor. Poluarea accidentala apare, de exemplu, ca urmare a dereglarii unor procese industriale, cand cantitati mari (anormale) de substante nocive ajung in reteaua de canalizare sau, ca urmare a defectarii unor obiective din statia de preepurare sau epurare.

Se mai poate vorbi si despre poluare primara si secundara. Poluarea primara apare, de exemplu, in urma depunerii substantelor in suspensie din apele uzate, evacuate intr-un receptor, pe patul acesteia. Poluarea secundara apare, de exemplu, imediat ce gazele rezultate in urma fermentarii materiilor organice depuse din substantele in suspensie antreneaza restul de suspensii si le aduce la suprafata apei, de unde sunt apoi transportate in aval de curentul de apa.
stoica_iulian_1_4_-_poluare_apa
Poluarea aerului: Aerul constituie învelişul gazos al Pământului, înveliş numit atmosferă. în industrie, aerul se foloseşte pentru obţinerea azotului, oxigenului şi a gazelor rare, cât şi ca agent oxidant.
Poluarea atmosferei este determinată de deversarea şi acumularea în aer a unor substanţe străine care afectează în măsură mai mare sau mai mică compoziţia acestuia, determinând variaţii ale proprietăţilor atmosferei. Prezenţa unor astfel de substanţe este nocivă deoarece afectează şi poate chiar distruge echilibrele ecologice şi implicit viaţa omului. Substanţele nocive eliberate în aer se dispersează în atmosferă şi sunt răspândite la distanţe foarte mari, ca urmare a deplasării maselor de aer. O mare parte sunt preluate ulterior de apa din precipitaţii prin intermediul căreia ajung în apele de suprafaţă (râuri, lacuri, mări şi oceane) sau în sol.
Sursele de poluare atmosferică se pot grupa în două categorii: surse naturale (erupţii vulcanice, fenomene de descompunere, uragane ş.a.) si artificiale, rezultate în urma activităţilor umane (transportul auto, industria chimică, metalurgică, sectorul energetic, etc.).
Poluanţii atmosferici produc efecte directe, imediate cât şi efecte indirecte, pe termen lung. Astfel, spre exemplu, fenomenul de smog (fum, ceaţă) datorat gazelor de eşapament şi compuşilor organici incomplet arşi care reacţionează fotochimic formând compuşi cu efecte multiple: reduce vizibilitatea pe arterele de circulaţie, determină afecţiuni respiratorii, erodează clădirile, determină degradarea spaţiilor verzi, etc.

Între efectele indirecte, pe termen lung ale poluării atmosferei, cale mai actuale sunt: o efectul de seră, o ploile acide şi o degradarea păturii de ozon din stratosferă.
 Efectul de seră constă în încălzirea suprafeţei terestre pe seama radiaţiei solare care datorită gazelor existente în atmosferă trec prin atmosferă în cantitate mult mai mare şi nu pot trece în sens invers , spre spaţiul cosmic. În procesul de încălzire globală, nu temperatura medie este cea care ucide ci extremele. Secetele neaşteptate, valurile de căldură exagerate, uraganele devastatoare sunt doar câteva dintre fenomenele periculoase a căror durată de desfăşurare nu vor putea fi niciodată prevăzute în întregime.
 Ploile acide rezultă din spălarea bioxidului de sulf şi oxizii de azot din aer, care revin pe pământ sub formă de acid sulfuric şi acid azotic, substanţe extrem de corozive. Ploile acide se manifestă în zone relativ îndepărtate de locul unde s-au emis agenţii de poluare. Acestea apar mult mai intens în zonele reci ale globului deoarece aici concentraţia amoniacului din aer, care ar putea neutraliza acizii care se formează, este forte scăzută (obţinut pe seama proceselor lente de descompunere ale materiei organice ). Aceste ploi au efecte negative prin: dizolvarea sărurilor de calciu şi magneziu din sol, dizolvarea stratului de ceară ce protejează frunzele şi acele de conifere.
 Distrugerea stratului de ozon (ecran protector de gaze) din atmosferă, de o grosime de câţiva mm, intensifică proprietăţile de absorbţie ale atmosferei, lăsând să treacă radiaţiile solare în cantităţi exagerate şi implicit o mare parte din radiaţiile infraroşii. Emisiile de gaze poluante din activităţile umane, deteriorează pătura de ozon şi declanşează efectul de seră, care la rândul său provoacă efecte în lanţ: schimbări climatice, creşterea nivelului mărilor, ploi acide, poluarea aerului, apei, solului punând în pericol viaţa în ansamblu.
stoica_iulian_1_5__-_poluare_aer
Poluarea solului: Solul este partea superficială a scoarţei terestre care permite dezvoltarea plantelor şi animalelor. El s-a format de-a lungul timpului prin acţiunea îndelungată şi interdependentă a factorilor climatici şi biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere şi are caracter de fixitate. O dată distrus, el nu se va mai putea reface aşa cum a fost, pentru că nu se pot reproduce condiţiile formării lui.
Starea de fertilitate a solurilor reprezintă factorul esenţial pentru practicarea unei agriculturi durabile şi performante şi constituie un indicator decisiv al situaţiei economico-sociale şi al nivelului de viaţă a locuitorilor din mediul rural. Din nefericire, în ultimul timp, în întreaga lume se constată o diminuare a interesului pentru aplicarea măsurilor ştiinţifice menite să asigure creşterea fertilităţii solului şi să prevină degradarea terenurilor agricole si silvice. Fertilitatea solului este dată de conţinutul în substanţe humice, respectiv în substanţe organice provenite din descompunerea lentă a materialului de origine vegetală şi animală sub acţiunea faunei şi florei din sol. Stratul de humus dispare dacă este antrenat de ape sau de vânt, situaţie care apare atunci când humusul nu este bine fixat în sol, prin intermediul rădăcinilor plantelor sau dacă apa alunecă prea energic la suprafaţa solului.
Degradarea solului, prin pierderea fertilităţii, se produce fie: prin exportul de elemente nutritive din sol o dată cu recolta, prin asanarea mlaştinilor, prin eroziunea cauzată de despăduririle masive sau păşunatul excesiv, sau prin acidifiere sau salinizare. Poluarea solului constă în schimbarea compoziţiei calitative şi cantitative, schimbare care afectează evoluţia normală a biocenozei aferente lui.
Poluarea solului cu produse chimice este un proces de impurificare şi indirect de degradare, cauzat de utilizarea excesivă a pesticidelor. Pesticidele, erbicidele şi fertilizanţii sunt dăunători nu numai pentru sănătatea omului, acestea pot avea un efect nociv asupra solului prin nimicirea faunei din sol care asigură încorporarea materiei organice în sol.
stoica_iulian_1_6__-_poluare_sol

31 Mai 2012 - Lansare proiect Verde, Viata, Viitor!

La sala de festivităţi a Comunei Răuceşti a fost lansat oficial proiectul "Verde, Viata, Viitor". Proiectul a fost iniţiat de Fundatia de Dezvoltare Locala Speranta Tg. Neamt, fiind finanţat cu sprijinul Consiliului Judetean Neamt. În esenţă, programul vizează educaţia şi conştientizarea tinerilor din comuna Raucesti privind protecţia mediului.
La eveniment au participat părinţii şi elevii şcolilor din comuna Răuceşti, cadrele didactice de la unităţile de învăţămînt din comună, personalul Primăriei Răuceşti, consilieri locali, cetăţeni cu adevărat interesaţi de problematica mediului înconjurător. Din partea Agentiei de Protectie a Mediului Neamt fost prezent d-l inspector Nicolae Rizescu, iar din partea Consiliului Judetean Neamt, d-na Nicoleta Stelea.
A fost o încîntare să vezi atîţia tineri "verzi" foarte preocupaţi de problematica sănătăţii mediului înconjurător, în fapt a viitorului lor.

Ana Savescu, manager proiect:
"Este nevoie de mai multă atenţie şi responsabilitate din partea fiecărui cetăţean pentru a trăi într-un mediu curat. Din păcate, unii oameni tratează cu neglijenţă acest aspect important al vieţii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare şi de distrugere a mediului înconjurător şi, implicit, a sănătăţii fiecăruia dintre noi. Necesitatea derulării acestui proiect privind mediul înconjurător la nivelul comunităţii noastre  se impune ca o prioritate, deoarece se constată o degradare crescîndă a mediului înconjurător prin acţiuni necontrolate ale cetăţenilor: defrişare masivă, exploatarea solului pînă la epuizare, păşunatul excesiv, depozitarea resturilor menajere pe cursurile de apă ori pe terenuri improprii acestei activităţi, deversarea apelor menajere în locuri neadecvate. Toate aceste acţiuni necontrolate şi iresponsabile pot duce la crearea unor dezechilibre în natură care, mai devreme ori mai tîrziu, pot provoca dezastre ecologice.
Pornind de la premisa că o viaţă sănătoasă poate exista doar într-un mediu curat, prin acest proiect ne propunem conştientizarea şi responsabilizarea cetăţenilor comunei noastre asupra efectelor pe care le pot avea acţiunile lor necontrolate asupra mediului înconjurător şi implicarea lor în activităţi de protejare şi de conservare a mediului prin înlăturarea surselor de poluare existente în zona noastră.
Proiectul propune o abordare nouă privind educaţia ecologică a elevilor care, pe lîngă participarea la cursuri teoretice, ei vor trece şi la aplicarea practică a cunoştinţelor dobîndite.

Tinerii sînt un public important pentru educaţia privind protecţia mediului, ei fiind gestionarii şi consumatorii de mîine ai resurselor naturale. Educatorii şi toţi cei care lucrează în şcoli şi cu elevii pot avea un impact deosebit, pot duce la creşterea conştientizării şi cunoaşterii pînă la formarea de atitudini şi proiecte active în numele protecţiei mediului înconjurător."
Diana -Maria Asavei, consilier juridic F.D.L. Speranta:
"Obiectivul general al proiectului vizează educarea şi conştientizarea tinerilor şi comunităţii locale privind protecţia mediului prin formarea de abilităţi şi comportamente necesare pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, în conformitate cu programele şi politicile naţionale şi europene.
Prin acest proiect se urmăreşte: cunoaşterea şi evaluarea consecinţelor poluării; formarea abilităţilor şi comportamentelor necesare pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului; înţelegerea relaţiei om-natură, a înterdependenţei  dintre calitatea mediului şi calitatea vieţii; adoptarea unei atitudini responsabile faţă de protejarea mediului; implicarea concretă în acţiuni de protecţie a mediului.
Grupul ţintă cărui i se adresează proiectul este reprezentat de tinerii din comuna Răuceşti. În mod direct sînt implicaţi 460 elevi şi 37 cadre didactice, indirect 520 de părinţi şi comunitatea locală. S-a decis adresarea către acest segment deoarece tinerii sînt receptorii direct implicaţi, deosebit de importanţi pentru modelul de viitor ceţăţean instruit şi responsabil faţă de problematica mediului. Lor li se va induce mîndria de a locui într-o zonă curată, cu o diversitate biologică cunoscută şi recunoscută, integrată în marea familie europeană.
În cadrul proiectului sînt incluse mai multe activităţi care au drept scop menţinerea şi îmbunăţăţirea calităţii mediului, în conformitate cu  programele şi politicile europene din domeniul protecţiei mediului. Acţiuni care se vor concretiza în informări publicitare, activităţi practice de ecologizarea cursurilor de apă şi a terenurilor "invadate" de tot felul de gunoaie, simpozioane, filme documentare, confecţionarea de panouri cu  conţinut educativ privind protecţia mediului.
În cea mai mare parte, aceste acţiuni se vor desfăşura în comuna Răuceşti, dar şi la nivel judetean, prin intermediul excursiei organizate în cadrul proiectului."

La acest eveniment, fiecare participant a primit cate o mapa de prezentare care a continut materiale informative cu privire la scopul, obiectivele si activitatile proiectului, precum si pliante informative.
Au avut loc si cateva momente artistice, cu privire la protejarea mediului inconjurator, pregatite de grupurile de elevi de la scolile din comuna Raucesti.

Sponsorii care au dorit să contribuie la cofinanţarea proiectului

Dorim să mulţumim sponsorilor pentru generozitatea de care au dat dovadă, ajutând acest proiect să existe, prin contribuţia lor la cofinanţarea proiectului "Verde, Viaţă, Viitor!":
  • Andrei Ignat
  • Mihai Stoica
  • SC Betarom Grup SRL
  • SC Vivat Construct SRL
Le mulţumim tuturor şi îi asigurăm de înalta noastră consideraţie!
Sperăm ca prin acest proiect să înţelegem mai bine natura şi tot ceea ce se află în jurul nostru, să bem apă din râuri mai curată, să vedem flori mai colorate, să lăsăm pământul să respire.
“Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă nu am fi încercat deloc!”

Echipa de proiect - responsabili de activitati

1. Informare, publicitate, vizibilitate proiect (mai- octombrie 2012): Ana Savescu
2. Ecoraid (iunie 2012): Camelia Zaharia, Mihai Gavriloaia
3. Ecosistemul in pericol (iunie 2012): Domnica Vrinceanu
4. Apa - esenta a vietii (iulie 2012): Silviu-Mihai Sirghi, Rafael Tanase
5. Voluntari pentru verde (iulie 2012): Traian Anton
6. Mediu protejat, viitor asigurat (august 2012): Gheorghe Ionita
7. Vad, actionez, creez (septembrie 2012): Gabriela Manolache, Gheorghe Filip
8. La ora bilantului (octombrie 2012): Ana Filip

Tinerii din Răuceşti, implicaţi în protejarea mediului - Articol din ziarul Monitorul de Neamt din 31.05.2012

În perioada mai-octombrie se va implementa proiectul ,,Verde, Viaţă, Viitor!”, care cuprinde mai multe acţiuni de protecţie a mediului.
Tinerii din Răuceşti sînt aşteptaţi să se implice într-un proiect intitulat ,,Verde, Viaţă, Viitor”, implementat de Fundaţia Speranţa Tîrgu Neamţ şi realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean. Proiectul se va derula în perioada mai-octombrie şi vizează mai multe acţiuni pe linie de protecţie a mediului, atît în comuna Răuceşti, cît şi în afara acesteia. Astfel, pe plan local ar urma să fie desfăşurată o activitate practică de identificare a surselor şi locurilor de poluare, precum şi ecologizarea cursurilor de apă Brustura şi Sărata. Va fi organizată şi o tabără de ecologizare a satelor Răuceşti, Oglinzi, Ungheni şi Săveşti, precum şi a zonei turistice Monument – Cetatea Neamţului. Iniţiatorii proiectului s-au gîndit şi la organizarea unei excursii avînd ca obiect atît cunoaşterea mediului în toată complexitatea lui, cît şi educarea şi conştientizarea tinerilor privind protecţia mediului. În cadrul proiectului se vor mai realiza un film documentar, o activitate de creaţie privind protecţia mediului şi un simpozion. Grupul ţintă este reprezentat de 460 de tineri, cărora li se adaugă cadrele didactice ale instituţiilor şcolare din Răuceşti, părinţii copiilor, membrii comunităţii.
Au fost vizaţi în primul rînd tinerii, pentru că ei sînt gestionarii şi consumatorii de mîine ai resurselor, şi pot să-i influenţeze şi pe cei de lîngă ei. Pornind de la premisa că o viaţă sănătoasă poate exista doar într-un mediu curat, se doreşte responsabilizarea cetăţenilor comunei Răuceşti asupra efectelor pe care le pot avea acţiunile lor necontrolate asupra mediului înconjurător şi implicarea lor în activităţi de protejare şi conservare a mediului prin înlăturarea surselor de poluare existente în zonă. Pentru cunoaşterea şi evaluarea consecinţelor poluării mediului vor fi organizate simpozioane şi dezbateri avînd ca invitaţi specialişti în domeniul protecţiei mediului. Tinerii vor contribui la identificarea surselor de poluare din zonă prin realizarea de fotografii, cu popularizarea acestora. Vor fi alcătuite şi echipaje pentru depistarea şi atenţionarea cetăţenilor care depozitează gunoaie în locuri nepermise. Mesajele proiectului se vor regăsi şi pe o serie de panori publicitare şi bannere amplasate în locuri cu trafic intens, dar şi pe pliantele ce vor fi distribuite în comună şi pe website-ul interactiv.
Ramona Aanei - Monitorul de Neamt
.........................................................................................................................................................................................................................

Anuntarea proiectului

In perioada mai-octombrie 2012, Fundatia de Dezvoltare Locala "Speranta" Tg. Neamt va implementa proiectul "Verde, Viata, Viitor!", realizat cu sprijinul Consiliului Judetean Neamt.

Proiectul se incadreaza in categoria activitatilor sportive si de tineret si a fost conceput in scopul educarii si constientizarii tinerilor din comuna Raucesti, judetul Neamt, privind protectia mediului prin formarea de abilitati si comportamente necesare pentru mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului in conformitate cu programele si politicile europene.
Activitatile proiectului se adreseaza tinerilor din comuna Rucesti, judetul Neamt, acestia fiind un public important pentru educatia mediului, gestionarii si consumatorii de maine ai resurselor si au puterea de a influenta parintii si ceilalti membri ai comunitatii. Ne dorim ca acest proiect sa constituie un instrument de educare care sa contribuie la cresterea constientizarii si cunoasterii in domeniul protectiei mediului si la formarea de atitudini si proiecte active.
Sub sloganul "Voluntari pentru VERDE, Vrem VIATA, Visam la VIITOR", proiectul include si o puternica componenta practica: identificarea surselor si locurilor de poluare la nivel local, ecologizarea cursurilor de apa Brustura, Sarata, tabara de ecologizare, excursie si activitati de creatie privind protectia mediului.

Fundatia de Dezvoltare Locala "Speranta" Tg. Neamt este o organizatie neguvernamentala, nonprofit si apolitica, infiintata in anul 1995. In prezent, principalele activitati derulate sunt: asistenta si suport pentru persoanele cu dizabilitati in cadrul Centrului de Integrare si Terapie Ocupationala pentru persoanele cu dizabilitati, formare profesionala a adultilor in diferite domenii de interes, activitati de economie sociala .

9 mai 2012

Sursa:::::www.eco-raucesti.ro

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu